Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Să nu ne imaginăm că misiunea sfinţilor se termină odată cu trecerea lor dincolo de fiinţă. Munca lor merge mai departe, într-o deschidere uriaşă în volum, calitate şi profunzime...
LA MULŢI ANI TUTUROR CELOR CARE POARTĂ ÎNDRUMĂRILE DE NUME ALE SFINŢILOR PETRU ŞI PAVEL !!!

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


marți, 30 aprilie 2013

LUMINĂ DIN LUMINĂ

Una este să nu acceptăm din revoltă abuzurile unora dintre reprezentanţii religiei, sau dogmatismul exagerat prin care se doreşte păstrarea puterii asupra sufletelor umane – altceva este să minimalizăm lucrarea religioasă. Nu numai lucrarea christică, aşa cum încearcă mulţi azi să o facă... Eternitatea ni s-a povestit, dar uneori în mod denaturat, după interesele proprii sau de grup ale conducătorilor. 
Toate însă au avut un rost să dăinuie un timp... Şi vor dăinui atâta timp cât vor exista întrupaţi care au nevoie de de ele.

Cele pe care le scriu acum nu ar trebui să jignească pe nimeni, căci dacă se pot scrie multe despre acest fenomen, el nu devine nici mai puţin sfânt, nici lumea noastră mai puţin dumnezeiască. 
Multe fenomene religioase, expuse adică din religii – mai corect: expuse şi susţinute de milenii de către conducătorii religioşi – sunt de fapt fenomene naturale, folosite de la bun început în mod interesat pentru a câştiga încredinţarea oamenilor fără cunoaştere a fenomenelor naturale. Azi mai sunt astfel de conducători care ştiu despre asemenea lucruri, dar majoritatea preoţilor nu ştiu acest lucru, fiind chiar de bună credinţă în expunerile lor. 
Despre fenomene de acest fel, milenii de-a rândul oameni cunoscători şi inteligenţi – folosind însă inteligenţa lor în mod negativ – au propovăduit ca fiind minuni pe care Dumnezeu le face cu scopul unic de a le arăta oamenilor puterea lui supra-omenească. Multe fenomene au fost astfel folosite în interes propriu, corect înţelese la vremea lor prin studii şi cercetări proprii, realizate în cursul a sute şi mii de ani, pe baza unor moşteniri despre care numai ei au ştiut, furate şi ascunse cu multă grijă. Se cunoşteau bine: descrierea, specificul local, efecte şi direcţii de folosire. Tehnica de manipulare a maselor – şi nu de răspândire şi folosire a cunoaşterii în beneficiul maselor – a fost creată de preoţii templelor egiptene, care au preluat şi ei cunoaşterile de la vecinii babilonieni. Babilonienii aveau la început cunoaşterea din vechime şi o foloseau cu suflet curat spre beneficiul poporului şi a întreţinerii unor relaţii echilibrate cu vecinii. Preluând cunoaşterile babiloniene, egiptenii şi-au acuzat învăţătorii de faptul că ele nu au fost folosite în totalitatea sensurilor lor, ci doar în mod pozitiv, deformând astfel lumea, reducând-o la echilibrul şi moderaţia pe care preoţii egipteni nu le considerau bune pentru ei: ei considerau că potenţialul activ al lor era astfel ciuntit, iar una din puterile active ale conducătorului era să manipuleze masele în direcţiile pe care le doreau ei şi nu altfel. Astfel de puteri puteau să se estompeze dacă nu erau folosite intensiv, iar o astfel de folosire era legată de muncă totală pentru popor şi conducere totală pentru preoţi. 
Înseşi atenţionările asupra căilor negative de folosire, pe care le-au marcat babilonienii foarte clar în învăţăturile lor preoţeşti, au deschis însă drum chiar folosirilor lor în mod expres. Chiar dacă iniţial şi conducătorii egipteni au folosit întreaga cunoaştere pentru binele întregului popor, această subtilitate s-a pierdut iremediabil pe parcurs, rămânând de fapt totul spre binele exclusiv al conducătorilor, motivând că acest bine al lor ar fi fost de fapt binele unui întreg popor care nu putea fi condus decât prin fraudă, impunere şi cruzime. 
Rădăcina unei astfel de manifestări – însă nu şi dezvoltarea ei în acest fel descris mai sus – este însă în felul ei o manifestare bună, benefică tuturor membrilor societăţii. Omenirea trebuia să se înveţe cu traiul trupesc, cu munca manuală, nu cu munca astral-mentală, drept pentru care numai preoţii au folosit-o, povestind poporului doar despre zeii atotputernici, care se impun cu ajutorul fenomenelor inexplicabile: fulgere, tunete, alte lumini neînţelese, fenomene astronomice foarte clar cunoscute de ei, fenomene naturale periodice care erau de asemenea cunoscute în mare detaliu: şi din moştenirile vechi, şi din urmărirea fenomenologiei ca atare. Revărsările Nilului constituiau fenomenul cel mai clar de care s-au folosit pentru întărirea credinţelor în zei. 

Azi noi credem că cu toţii – popor şi conducători – erau conduşi de propria lor necunoaştere, erau încredinţaţi de existenţa zeilor în faţa cărora oamenii erau neputincioşi, de necesitatea jertfelor, libaţiilor, altarelor, rugăciunilor nesfârşite. 
Lucru care nu este întrutotul adevărat: este drept că poporul credea în astfel de lucruri, căci era obişnuit să creadă în proprii conducători, după obişnuinţe şi intuiţii proprii sănătoase. 
Este drept că preoţii mărunţi ai aşezărilor rurale aveau tot asemenea încredinţări. Dar nu şi conducătorii religioşi din marile temple ale oraşelor, mai cu seamă din preajma conducerilor administrative: regi şi înalţi demnitari din jurul lor. 
Aceştia ştiau cum să manipuleze orice fenomene planetare şi orice fel de oameni. Şi mai ştiau un fapt esenţial – pe care nici azi noi nu-l cunoaştem: că „zeii” nu se amestecă în viaţa oamenilor, pentru a-i împiedica să facă ceva. Ajutorul lor este foarte subtil şi fin. Ei există – sunt ajutătorii noştri astrali, dimensionali şi coordonatorii de evoluţii, dar doar sfătuiesc oamenii să facă bine: sunt parte a vocii interioare care călăuzeşte spre deschiderea conştiinţei umane, dar nu vor pedepsi pe nimeni, ci vor iubi pe toată lumea. Întotdeauna.
Şi preoţii ştiau asta. Ştiau că orice ar face – nimeni nu-i va pedepsi. Ştiau că există conspiratori care omorau, accidente care schilodeau, dar ştiau bine că, dacă omul este foarte atent şi îşi exersează mereu mintea, poate scăpa de orice fenomen, de oricine ar fi atentat la viaţa lor. Ceea ce însemna că astfel îşi dezvoltau experienţa de a complota şi de a ucide, alături de crearea de protecţii proprii şi pentru oamenii proprii. 

Să înţelegem că ei se foloseau cu experienţă de puterile astrale şi mentale în care noi azi nici nu credem măcar, fiind convinşi că ceea ce numim călătorii astrale sau activitate mentală prin clarviziune directă din corpul fizic (cu ochii închişi sau deschişi) ar fi numai o iluzie, o exagerare, sau o activitate pe care numai oameni înălţaţi spiritual o pot desfăşura. De fapt este o activitate care poate fi dezvoltată dacă există o înclinaţie naturală (corpuri sănătoase – ceea ce atunci era mai real decât în zilele noastre, controlul gândurilor – care este o chestiune de voinţă şi exerciţiu permanent). Tocmai de aceea a putut fi folosită prin învăţătură, din spatele zidurilor groase ale templelor şi a porţilor permanent închise, de unde o astfel de activitate nu era îndreptată numai către asuprirea propriului popor, dar şi spre slăbirea popoarelor duşmane: de la distanţă, prin acelaşi fel de putere astrală şi mentală. 

Nu este acum timpul detaliilor în această direcţie, dar este de amintit de fiecare dată când vine vorba despre faptul că actualii conducători – ai timpurilor din ultimele 4-5 milenii – sunt spirite care, la nivele joase de vibraţie planetară acţionează prin forţă, frică şi necunoaştere (în sensul de incultură). Astfel de spirite sunt intrate prin naştere în liniile genetice ale familiilor conducătoare, încă din vremuri în care acestea erau întrupări ale unor spirite înaintate: altruiste, generoase, atotcunoscătoare, iubitoare şi înalt-creatoare. Scopul unor asemenea schimbări spirituale în societăţile omeneşti urmărea – şi încă urmăreşte şi azi – următoarele:
1. conştientizarea faptului că la nivele joase de vibraţie planetară spiritele nu se manifestă conform unor linii de spiritualitate înaintată, aşa cum cred despre ele înseşi, la nivele înalte de vibraţii ale universului, de unde au venit pe Pământ. Sunt obişnuite cu propriile manifestări învăţate în evoluţii înaintate, consolidate la nivele de vibraţie înalte, dar pierd din vedere faptul că mediul de trai influenţează vibraţional comportamentul spiritului, obişnuindu-l cu comodităţi de care nu mai este conştient. 
Şi numai prin reveniri în locuri cu vibraţie joasă din univers, prin călătorii foarte complexe, acolo unde au avut loc primele lor învăţături, îşi pot conştientiza manifestările grosiere, agresive, perverse şi criminale. 
Şi numai cu conştiinţa înaintată, pe care o recuperează la ieşirea din viaţa trupească, de dincolo de trupul supus influenţelor animalice şi amintirilor de vibraţie joasă, pot înţelege că numai trăind după principiile cele mai înalte pe care între timp le-au învăţat, pot schimba treptat şi sigur orice fel de manifestare, în manifestare de înaltă spiritualitate: în orice fel de condiţii s-ar afla, în orice fel de vibraţii, lângă orice fel de biosistem i-ar influenţa;
2. o astfel de călătorie pentru remodelarea trăirilor noastre nu este singulară; călătoriile, cu învăţăturile ulterioare privind remodelarea propriilor manifestări, ţin cont mereu de aceleaşi principii de înaintare, de înălţare în evoluţii şi, pozitivând mereu rădăcinile, care sunt trăiri pe care le desfăşoară aici pe Pământ, întreaga manifestare se perfecţionează permanent, în orice loc, la orice nivel de vibraţie din orice univers. 
Numai conştientizând greutăţile şi nedreptăţile pe care le pot face ele înseşi, la începutul evoluţiilor lor, numai muncind cu conştienţă asupra propriilor atitudini şi comportamente, fiecare spirit în parte parcurge evoluţia pas cu pas. Conştiinţa se dezvoltă treptat, iar evoluţiile bazate pe încredere, discernământ şi demnitate consolidează în paşii următori învăţături privind creativitatea de înaltă calitate, altruismul, iubirea de semeni oriunde în lumile create pentru evoluţiile noastre. 

În acelaşi sens discutăm despre evoluţii privind cunoaşterea, şi aplicarea unor cunoaşteri – mai cu seamă cele privind fenomenologia planetară. Multe dintre cele descrise în textele religiilor sunt – sau au la bază – fenomene naturale sau percepţii naturale ale oamenilor, aflate într-o permanentă dezvoltare. În anumite momente ale ritmurilor planetare (lunare, anuale, perioade mai lungi şi mai scurte de ani) ele pot fi amplificate de alţi factori naturali pe care nu am ajuns să-i cunoaştem din diverse motive. Fenomenele naturale – aşa cum obişnuim noi să le numim, adică cele care se petrec fără intervenţia oamenilor – sunt de fapt efecte ale unor alte fenomene planetare. Mulţi oameni s-au ocupat de-a lungul timpului cu descrierea lor, cu preluarea lor de la generaţiile anterioare şi transmiterea cunoaşterii lor generaţiilor următoare, căutând să dezvolte cunoaşterea existentă cu cercetările timpului propriu: chiar şi în vremuri în care cercetarea spre cunoaştere era aspru pedepsită de conducătorii religioşi. 
În general oamenii de ştiinţă nu au urmărit ridicarea gradului de spiritualitate prin cercetările lor, ci instaurarea adevărului în lume, aşa cum le era lor evident. Aşa cum este în orice moment – sau ar trebui să fie. Erau, şi trebuie să fim cu toţii conştienţi de faptul că oricine poate ajunge să aibă o contribuţie cât de mică la înaintarea spirituală a omenirii, pe orice cale, în orice domeniu al vieţii noastre. 

FENOMENUL STUDIAT: LUMINA PERIOADICĂ A PAŞTELUI CREŞTIN-ORTODOX – MODEL DE GENERALIZARE A CREĂRII DE CONDIŢII PURE PENTRU VIAŢA PLANETARĂ
Fenomenului natural, care se petrece de multe ori periodic şi este specific unui anumit tip de spaţiu planetar, i se poate crea condiţii de concentrare în intervalul redus – de la 24 ore la 2 ore şi pe un spaţiu mai limitat decât limitarea sa originală. Aş asemăna o astfel de concentrare cu un fel de paratrăznet, care atrage electricitatea în flux continuu pentru a a se scurge în pământ, înainte ca un asemenea fenomen să distrugă o creaţie a omului sau înşişi oamenii.
Realizând un spaţiu de vibraţie ridicată, purificând mereu acel spaţiu care oricum prin natura lui creează un fenomen vizibil, omul poate forţa natura să-l creeze la perioade aproape fixe şi în spaţii restrânse la un areal relativ mic. 
Dacă cei care păstrează sau/şi prepară locul pentru a-şi atribui ajutorul special al lui Dumnezeu, pot s-o facă nestingheriţi la început, lumea va înţelege mai devreme sau mai târziu cum stau lucrurile de fapt. Dacă biserica catolică nu denunţă naturalul unui asemenea fenomen, şi astfel nu acceptă aşa-zisa superioritate a bisericii ortodoxe, nu înseamnă altceva decât că se evită urmări de tip bumerang, în care fiecare va da la iveală ce ştie despre celălalt, conducând ireversibil la destrămarea credinţelor populare în religiile care au şi ele ceva bun: practicile în sine fiind foarte bune pentru un anumit timp al societăţii, fiind corecte – doar exacerbarea lor şi împroprietărirea oamenilor cu ele nemaifiind însă lucruri atât de bune. 

Cunoaşterea celor care dau naştere la asemenea fenomene naturale ar conduce de fapt omenirea la amplificarea iubirii – şi nicidecum a fricii de Dumnezeu. 
Prin cunoaştere nu se ştirbeşte cu absolut nimic dragostea omului pentru Dumnezeu şi pentru căile de îndumnezeire... 
Încredinţările privind utilitatea practicilor şi ne-valorizarea lor bănească ar duce la folosirea lor după necesităţile fiecărui om în parte. 
Adevărurile religiilor ar ieşi la suprafaţă, distilând înţelegerile, formând ecuaţii în care necunoscutele s-ar rezolva imediat, pentru toată lumea. Iar abia atunci ar fi un popor şi o ţară – fiecare om stând la locul său, protejând locul care îl găzduieşte, purificându-l şi mijlocindu-i fenomenologia normală, naturală, acolo şi atunci când este cazul: când ritmurile planetare ajung în faze normale de manifestare. 
Şi totul fiind un model permanent de creare de condiţii pentru dezvoltarea energizărilor, autotratamentului, în cazuri necesitate de oamenii creatori: oboseli, accidentări. 
Iar pentru reinstaurarea liniştii în câmpurile planetare ar fi de un real folos ajutorul oferit de oameni în acest fel unor arealuri încă aflate sub imperiul efectelor nebenefice ale activităţilor umane: ajutor oferit pentru diminuarea efectelor de tipul amplificării mişcărilor tectonice – cutremure, erupţii puternice, maree deosebit de puternice, furtuni distrugătoare, incendii naturale. Toate amplificate din cauza activităţii haotice a omenirii din momentul de faţă. La care religiile moderate, echilibrate şi împletite cu ştiinţele biologice şi sociale ar putea aduce un beneficiu enorm omului şi planetei sale...
Aşa ar fi trebuit de fapt să se petreacă lucrurile de la bun început...

De fapt, aşa se vor petrece lucrurile în viitorul omenirii...
Alături de activitatea umană echilibrată, cunoscând astfel de fenomene planetare, şi folosind cunoaşterea rezultată din religii, lumea de azi se va schimba radical. 
Puţini oameni însă privesc lucrurile cu luciditate azi. Politica umană asociată religiei ultradogmatice şi interesate conduce la formarea unor reţineri ale multor oameni sănătatea spirituală a multor elemente de cunoaştere religioasă. Efectele scontate de religii au fost, în ultimele milenii, crearea încredinţărilor privind existenţa unui Dumnezeu al fricii, terorii, necunoaşterii, robiei mentale şi emoţionale. Azi diferite structuri ale conducerilor societare ţin cont de îndepărtarea multor oameni de religie, care a ţinut ridicat stindardul sclaviei, şi distrugerea prin căpătarea libertăţii nu este de loc convenabilă. Pierderea de credincioşi uşor de manevrat a condus căutarea altor căi de manevrare, la formarea unor altor încredinţări populare, fără susţinere reală, dar bazându-se tot pe necunoaştere şi atitudine dogmatică. Astfel sunt: frica sau speranţa cu deziluzia de extratereştrii, la fel cu formarea unor corpuri atotputernice, intangibile (de cristal, de lumină), crearea de holograme cu apariţia unor lideri religioşi consacraţi pe lumina cerului, pe nori – fenomene pământene lumeşti care şi ele au un fel de rădăcină reală, dar ale căror sensuri sunt abil deturnate, cunoscându-se diverse tipuri de adevăruri şi manipulându-le dinainte efectul asupra încredinţărilor umane. Sunt de efect, dacă tot nu se poate deturna efectul dezvoltărilor noastre corporale naturale, creşterea gradului de conştiinţă şi întărirea ei. Se doreşte măcar prelungirea cât mai lungă a perioadei de revenire la simţirile, percepţiile înaintate, înălţate, din care suntem de fapt coborâtori – revenire care ar fi trebuit să se petreacă încă de la finalul mileniului I d. Ch. 

Însă toate acestea constituie o activitate acceptată de coordonatorii de evoluţii, căci mereu noi valuri de spirite intră în întrupări, necesitând şi ele, la rândul lor, conştientizări ale propriilor lor atitudini, comportamente, în funcţie de condiţiile lor de mediu, de greutăţile şi uşurinţele trăirilor lor, de întăririle şi de devierile inerente – dar care întotdeauna îmbogăţesc experienţele spiritelor în întrupările lor. 

În fiecare continent există cel puţin 10-15 astfel de locuri în care se petrec asemenea fenomene, cu amplitudini mai mari sau mai mici în funcţie de energetica locurilor: din câte ştiu eu personal, la noi, în regiunea localităţii Boziorul Buzăului, în pădurea Hoia-Baciu de lângă Cluj. Faptul că nimeni nu face lucrări de purificare energetică înafara incintelor umane (case particulare, biserici), face ca fenomenul supus atenţiei să fie aleatoriu – dar numai aparent. 
De fapt aici este vorba despre o împletire de ritmuri planetare care formează „vârfuri” sau „gropi” vibraţionale de la o perioadă la alta, în care, datorită faptului că nu se „prelucrează” vibraţional locurile optime producerii unor astfel de fenomene, uneori ele se petrec cu intensitate care le face vizibile ochilor omeneşti – alteori nu, având intensităţi diferite care nu mai ating limitele vizibilului omenesc curent. 
Oricum existenţa fenomenologiei de acest fel ţine de locurile optime prin: 
– structura pământos-apoasă a planetei;
– structura matriceală planetară, cu elementele matriceale ale locului: mărimea, traiectoria şi vibraţia canalelor energetice transcontinentale , desimea celulelor de stabilizare vibraţională , grosimea manşoanelor eterice din matricea planetară şi existenţa în areal a corzilor eterice stelar-galactice, care la un loc creează condiţii de încărcătură maximă energetică a locurilor în anumite perioade: ale zilelor, ale lunii, anului, perioade mai mari sau mai mici de ani la un loc. În funcţie de alte condiţii, în principal ale radiaţiei cosmice la incidenţa cu solurile, manşoanele matriceale şi altor elemente matriceale planetare, ele se pot desfăşura la date fixe – sau aproximativ fixe, aşa cum cunoaştem acum mare parte din fenomenologia curentă planetară: anotimpurile, musonii, eclipsele, etc. Oricum, asemenea fenomene se încadrează într-o fenomenologie generală a curgerii permanente a energiilor planetare:
– cu intensităţi mai mari sau mai mici în anumite perioade ale anului: la solstiţii sau echinocţii, în puncte sincrone ale unor variaţii de intensitate ale fenomenelor câmpurilor planetare: sub influenţa mişcările Soarelui, Lunii, altor elemente ale macrocosmosului;
– având ca rădăcină de formare în general un fenomen normal de mică intensitate totuşi, care devine perceptibil de multă lume în momentele vârfurilor vibraţionale planetare (solstiţii, echinocţii) şi de vârfurile de acelaşi fel ale bioritmurilor personale. Ele sunt intensificări normale ale curgerii energiilor din câmpul universal care se pot percepe astfel vizual pe scară largă sub formă ca de ploaie (pentru oamenii cu vederea mentală puţin conştientizată şi antrenată) sau ca o ninsoare: chiar în plină caniculă de vară (mai ales în plină vară!). Mulţi oameni caută medici şi medicaţii corespunzătoare pentru a „scăpa” de un asemenea „defect” de vedere. Treptat ne vom acomoda cu noile cunoaşteri şi vom ajunge să înţelegem întregul nostru potenţial de care dispunem, iar volumul populaţional care şi-l va conştientiza va deveni prea mare pentru ca structurile sociale care au ascuns cunoaşterile să mai poată manipula omenirea, aşa cum s-au petrecut lucrurile în ultimii 4.000 de ani. 
De altfel vor fi schimbări mari în conştiinţa umanităţii, în percepţiile generale şi particulare ale tuturor vieţuitoarelor planetare. Treptat dar rapid, vom ajunge să distilăm şi să despărţim corect ştiinţa de manipulare şi crearea (cu acumulare) a tuturor celor care au condus la acceptarea din frică, pe fondul necunoaşterii generale, a celor care ne-au ţinut în lanţuri emoţionale grele până acum. 

Religiile nu vor dispare – şi eu am crezut mult timp că vor dispare, până când am înţeles care este fundamentul lor: credinţa oamenilor în existenţa unor forţe creatoare şi coordonatoare superioare omului, credinţa tuturor în ajutorul lor iubitor şi altruist. Se vor estompa până la dispariţia completă doar confuziile, rătăcirile, pedepsele, aberaţiile, exagerările, care au creat fanatismele: cu care ne vom mai confrunta un tip, urmare a lipsei de cultură, dar şi a diferenţelor de percepţie între oameni. 
Practic credinţa se sublimează în acest context, ajungând ca omul să-şi înţeleagă şi accepte din nou ajutătorii permanenţi: entităţile astrale de ajutor propriu, iar marile adevăruri vor fi aprofundate prin însăşi activitatea umană. Separarea credinţelor şi încredinţărilor va dispare din peisajul uman, sub imperiul cunoaşterii directe prin intuiţii, clar-intuiţii, clar-simţuri: care vor avea un cuvând din ce în ce mai greu în faţa labilităţii cunoaşterii macro-, şi micro-cosmosului contemporane, bazată pe cunoaşterea exclusiv fizică de natură tehnologică. Este şi ea bună, dar nu atunci când orice altă formă de cunoaştere şi înţelegere a universalităţii omului este înlăturată şi pedepsită în mod interesat, în lupta pentru a nu pierde controlul asupra popoarelor. Cei care nu au putut crede până acum decât în existenţa unor vestigii periate, decimate pentru a fi aduse la starea de a proba teorii pieritoare, vor înţelege din firea lor, relevată prin creşterea vibraţiei medii planetare, care este realitatea pe care au negat-o cu înverşunare cândva. 
Azi este bine să ştim asemenea lucruri şi să înţelegem că firea înaintată a spiritului uman va câştiga bătălia proprie asupra sa însăşi, asupra tarelor comportamentale aduse în sinea sa prin vibraţiile joase care au stăpânit Pământul şi cerul de de-asupra lui o lungă perioadă de timp. 
Să ne folosim toleranţa, înţelegerea, altruismul, iubirea pentru a a ne ajuta semenii şi pentru a-i ierta pe cei care ne-au impus cândva incompetenţa lor, obligându-ne să ne situăm la nivelul lor. 
Să fim conştienţi, lucizi, dar înainte de toate: iertători, învăţând să păstrăm astfel din propriile lor propovăduiri ceea ce este bun, şi cu astfel de unelte să semănăm în sufletele lor sămânţa viitorului. Să îndreptăm acolo unde putem şi astfel să facem tot ce putem pentru a recuperea cât mai repede timpul astfel trecut. 

Mult timp – şi nici acum de altfel – nu am fost de acord cu folosirea expresiei prin care ni se spune că noi suntem creatori de portaluri în anumite momente ale vieţii cosmic-planetare. Dar fiecare dintre noi poate să contribuie la ridicarea vibraţiei locului în care se află, în care îşi desfăşoară activitatea personală în fiecare clipă. Nu se vor aprinde lumini în jur, nu va coborâ nici o scânteie divină asupra noastră, pentru că de fapt totul – şi lumina, şi ajutorul divin curge permanent asupra noastră. Dar cu gândurile şi simţirile noastre putem să purificăm cele pe care alţi semeni, neştiind încă bine ce fac dar făcându-şi destinele prin care vor ajunge cândva să ştie bine ceea ce au făcut, îngreunează mereu câmpurile planetare. Gândul şi emoţia bucuriei comune de a renaşte sub cerurile permanent deschise ne vor ajuta, şi vor ajuta în jur să trecem cu toţii dincolo de greutăţile fostelor confuzii. 

Lumina Paştilor vine într-adevăr din Lumina Lumilor Divine în orice clipă şi ne aminteşte tuturor să nu pierdem din vedere ceea ce avem, chiar dacă treburile şi sarcinile noastre zilnice ne înconvoaie. Putem cunoaşte cum stau în mod real lucrurile, şi astfel practic o infinitate de aspecte ale acestei lucrări de mare subtilitate pot fi percepute cu multă răbdare, fără idei preconcepute. 
Astfel revin treptat percepţiile pe care omenirea le-a avut înainte de ultima glaciaţiune, dar până atunci tot ceea ce trăim este de natură să ne facă mult mai atenţi la vremurile pe care le trăim, la trăirile noastre personale. Vom deveni mult mai curajoşi în expunerile părerilor noastre, aşa cum mulţi oameni au dorit şi au încercat să fie, de-a lungul ultimelor milenii. Dar lipsa de susţinere din partea lumii ce nu şi-a putut înfrânge anumite frici, i-a determinat să renunţe. Noi avem puterea câştigată prin lupta lor, prin înfrângerile lor şi pe ei, sfinţii, eroii noştri laici sau religioşi, trebuie să-i cinstim cu sufletul plin de bucurie şi gratitudine. 

Noi strângem azi puterea lor – să fim demni de ea şi s-o folosim cu dreptate şi măsură...

Lumina este chiar Sfântă şi poate fi celebrată mereu, oricând, dar şi în momentele în care au loc vizibil asemenea fenomene care înalţă sufletul uman. Putem să ne depărtăm de dogmă şi impunere – dar să ne apropiem de cunoaştere şi de înţelegerea tuturor celor pe care Creatorii Lumilor ni le oferă spre înaintarea noastră permanentă. Important este să celebrăm mai puţin prin mâncare şi mai mult prin înălţare: a sufletului nostru, alături de toţi cei care ajută din totdeauna omenirea – atât de puţin cunoscuţi... – dar fiind mereu alături de noi şi sprijinindu-ne în toate încercările noastre de a ne ridica la înălţimea nivelului nostru de OM. 

2 comentarii:

Gheorghe Moise spunea...

_*Trimiterea*/[Exodul] 3/14; 4/1,[10],11,12, 2013; _ Romania 5/14; _ Ev.1/[1],2;_ Galateni 4/4.

_ Pentru cei care au urechi de auzit si [chiar] aud _ Luca 8/8,15; _ Ioan 4/25; 5/24,25, ...pentru a afla Calea Ingusta si Poarta Stramta _ Matei 7/13,14, …respectiv /[implicit] pentru ...*a intelege* ...mai usor Scripturile _ Faptele Apostolilor 3/22; _ Luca 16/29,31; _ Exodul 4/1,[10],11,12,16,27, …iata ...[vorbind pe fata / destainuit], …-*Un reper in pustie*, ...respectiv, ...iata ...[implicit _ Luca 8/8], ...*Reperul* este "o eroare de intelegere / raportare in timp", ...[ca], ...

...-Eroare [suplimentara], implicita / *determinanta a neintelegerii Scripturilor*, ...de mii de ani ..."nu de ieri, nici de alaltaieri" _ Exodul 4/1,[10], 11, 2012, 2013, …adica: ...

…-Prorocii d(in) vechime _ Evrei 1/1, …[pr]in …”Carte(a) pecetluita pana in aceasta vreme din urma, …care nu a mai fost …[niciodata]” _ Daniel 12/[1],4,[9], …[prorocii _ Ev.1/1 ], ...au vorbit _ 2 Petru 1/[19,20],21; _ 1 Tesaloniceni 5/[19],20,21, …[si] au prorocit …*despre lucrurile care se vor produce / se vor petrece si care vor fi revelate [* Revelatia lui Ioan / Apocalipsa 1/1; 22/20 *] ...in viitor* _ Ioan 4/[25],26 …[nu despre trecut, nu despre fapte si evenimente care s-ar fi petrecut in trecut], …[ci] despre ce va fi, …si *Cel ce va veni* …[nu in trecut], …ci in viitor _ Apocalipsa 22/20, ...*la implinirea vremii* _ Galateni 4/4; _ Ev.1/2; …_ De aceea este scris [_ 2 Petru 1/20]; _ Isaia 9/1,2,[6]; _ Luca 18/8; _ Romania 10/17; _ Faptele Apostolilor 3/22; _ Ioan 3/16,[19], …

...- Eu, cel care vorbesc cu tine, sint Acela _ Isaia 6/[8],9-[13]; 9/[1,2],6; _ Ioan 4/[25],26;

...- Savarsiti lucrarea pe care o cere Dumnezeu _ Ioan 6/28,[29 _ Dupa ce a[m] inviat _ Ioan 20/9 ...[d]in morti _ Romania 5/14; ...[uns(ul) / trimis(ul)] _ Exodul 3/14; 4/1,[10],11, 2012, 2013;

...- De aceea [va] zic _ Matei 13/[16,17],34,35, ...-Indrazniti, Eu sint; nu va temeti! _ Matei 14/27; _ Marcu 6/50;
...-"V-am spus aceste lucruri ca sa aveti pace in Mine. In lume veti avea necazuri; dar indrazniti, Eu am biruit lumea." _ Ioan 16/33; _ Matei 13/57; _ Marcu 6/4; _ Ioan 4/44; 10/20;
_ Indrazniti, ...sa raspundeti, ...[si / sau], ...sa postati mesaje / comentarii la "mesajele" d(in) pagina *Mesia / Messias / Messiah*.

= Cu stima. -Mesia _*Totusi*/["Va fi lumina" _ Isaia 9/1,2,[6]; - *Eu, cel care vorbesc cu tine, sint Acela* _ Ioan 4/[25],26.

Gheorghe Moise spunea...

_ 1) “Religiile”, ...*oricare ar fi acelea*, au fost inventate de oameni, {din pricina necunoasterii Adevarului _ Daniel 12/4,9,[13]}, …in cautarile / cercetarile implicand *incercarile de a descifra “pildele”* [cum este scris] _ Matei 13/13-15,34,35, {implicit[e]} _ Ev.1/1; _ 2 Petru 1/[19],20,[21], …si care, cu toate ca nu au inteles “Cartea pecetluita” _ Daniel 12/4,[9], …ca “sa-si justifice activitatea” [si pentru castig _ Romania 16/18; _ 2 Petru 2/1-3 ], ... au “imbalsamat nestiinta” -cu "povesti si basme lumesti si babesti" _ 1 Timotei 4/7; 6/4,5, ...[povesti si povestiri] despre si din Scripturi, ...[povesti] din care ..."s-au nascut Religiile", ducand lumea in ratacire _ Isaia 6/[8],9; 9/1,2, …ratacind poporul de la Calea Mea _ Isaia 9/[14,15],16; _ Matei 23/1,2,[3-7],8-10,13-15;

-2) “Scripturile” …*in fond* contin si [re]constituiesc Stiinta Creatiei / Stiinta Creatiunii / Stiinta Creatorului, ……”pecetluita ezoteric”, transmisa /[scrisa] “in pilde” _ Matei 13/13-15,[16,17],33,34,[35]; _ Marcu 4/33,[34], …[implicit(e) _ Ev.1/1; _ 2 Petru 1/20,21], …de aceea este scris _ Matei 22/29; _ Marcu 12/24, ...pana la invierea din morti _ Ioan 20/9; _ Romania 5/14, ...[si] _ Trimiterea /(Ex.) 3/14; 4/1,[10],11,2012,2013, ...ca sa [va] spun toate lucrurile _ Ioan 4/[25],26, ...potrivit cu descoperirea Tainei lui Dumnezeu _ Apocalipsa lui Ion 1/1; 10/7, ...care a fost tinuta ascunsa timp de veacuri _ Coloseni 1/26; _ Romania 16/25.

_ Incepand cu sfarsitul lui 2012, ...[vezi Sfarsitul Calendarului Mayas], ...si continuand cu 2013, ...a inceput o noua Era Astrala /"Era Luminii / Adevarului", ...pana la care, a fost, ...[_ 2 Petru 1/19], ...[si], inca este "intuneric / noapte" _ Isaia 9/1,2,[6]; 21/11,2012; _ Ev.1/2, ...[notiunea "prorocie" implicand "viitorul"/ ca previziune despre cum, si ce va fi, in viitor /"nu in trecut"], ...adica "la venirea Fiului Omului", ...{*In Adevar ...nu au stiut nimic ...pana la venirea Mea* _ Matei 24/38,39; _ Isaia 9/[1,2],6}, ...*inca este noapte / intuneric* / "Era Noapte[a]" _ Ioan 13/30,[31,32], ...ceea ce inseamna, {pentru cine poate intelege _ Matei 19/11}, ...ca, acum [abia] este "Inceputul Sfarsitului Tainei lui Dumnezeu" _ Apocalipsa 1/1; 10/7, ...semnificand "Inceputul Sfarsitului Legii" _ Romania 10/4.

= Cu stima. –Mesia _*Eu ...sint Acela* _ Ioan 4/[25],26; - Cititi, cercetati _ Ioan 5/39; _ Isaia 53.