Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degrabă de păsările care i-au cântat la ferestre... de florile care i-au crescut în fața ochilor, dimineață după dimineață, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsă, de îngerii care i-au vorbit întotdeauna despre Moșii pământurilor străvechi și despre tainele ascunse ale omului mereu căutător în trecuturile sale, în prezentul său și în viitorul către care se îndreaptă cu încredere, străbătând valurile eternităților...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

Te simti 'fraier'?? Chiar asa??!!...

Dati-mi voie sa va spun ceva, poate va fac viata un picut mai frumoasa !!
Eu nu cred ca am folosit mai mult de 1 (una!!) data cuvantul 'fraier'. Poate doar ca sa imi dau seama ca nu 'suna' bine pentru mine...
Il intalnesc tot mai mult in vocabularul unor tineri si chiar oameni intrati de mult in maturitate, din care rezulta frustrarea la adresa faptului ca sunt luati drept... fraieri !!! Ei nu spun despre altii ca sunt fraieri - dar ii deranjeaza mult ca sunt considerati de altii in acest fel. Eu cred ca este supunerea, capitularea inainte de constientizare in fatza unei atitudini concurentiale, agresiv concurentiale, prin care cel care se crede asa se lasa la indemana celor care se urca cu bocancii pe capul celor din jur... Si nu merita...
Am certitudinea ca acest cuvant nu exista decat in vocabularul celor care nu au avut parte nici de prea multa scoala (si poate nu este chiar vina lor...ma rog, sa zicem...), si nici nu si-au dat seama ca iau viata in mod concurential, fara sa o traiasca pe cont propriu. Multi se raporteaza la incultura conjuncturala a unor semeni de acest fel, ametiti de puterea laturalnica pe care acestia o pot degaja ...
Este de observat ca oamenii elevati nu il folosesc niciodata. Si nu pentru ca ei ar dispretui pe cei care traiesc in ceea ce eu numesc incultura conjuncturala (caci daca s-ar fi nascut in alte conditii viata lor ar fi fost alta), ci pentru ca isi simt ei singuri valoarea lor si nu se compara cu cei care nu muncesc pentru a-si valoriza superior, singuri, potentialul intelectual...
Avem alte moduri de a ne mobiliza in viata. Si in acest fel sa formam un camp de ajutor pentru ca tot mai multi oameni sa se mobilizeze prin munca intelectuala, prin degajarea acelei bucurii de viata curata, morala, cautatoare a multor cunoasteri, perfectionari prin puterea noastra insasi, de care suntem constienti. Nu prin depasiri prin calea celor care, de fapt, trebuie ajutati sa isi depaseasca la randul lor o stare neprincipiala, nemorala: prin exemplu personal oferit de catre cei constienti de valoarea lor.
Daca astfel de tineri sunt pe calea dezvoltarii intelectuale, deja au castigat mai mult de jumatate din drum, doar ca mai sunt un pic agatati de acest fel, in care o parte substantiala a societatii inca mai functioneaza.
Poate vreau prea mult??... dar chiar sunt multi tineri care sufera crezandu-se... fraieri... Chiar vor castiguri cu orice pret?? Nu cred. Pentru ca unii au o atitudine, si chiar o cale deja profund intelectuala - dar tot atat de concurentiala, crezand ca toata lumea traieste concurential.
Ceea ce nu este de loc adevarat...
Si acest lucru se simte in aerul din jurul acelor oameni concentrati, in lumina care ii inconjoara... Ei pot fi seriosi, dar in acelasi timp pot sa se odihneasca si sa se fericeasca permanent - nu numai din cand in cand, cand sunt obositi de urmarirea concurentiala a altora. Ei au timp mai mult... Ei merg calm prin viata lor, gandesc calm... actioneaza calm... Se grabesc si ei cand traverseaza strada, deci stiu bine ce inseamna graba, ei nu traiesc inafara lumii noastre, dimpotriva. Poate doar o accepta asa cum este ea si traiesc asa cum simt ei. Oferindu-ne exemplul lor, fara chiar sa constientizeze acest lucru...
Trebuie doar sa-i vezi si poate viata ti se va schimba. Uneori doar sa auzi despre ei...

Niciun comentariu: